Concurs de articole pentru problema de iarna în 01 noiembrie 2010. în timp ce propunerile pentru eliberarea de vară sunt de așteptat nu mai târziu de 01 mai. Articolele au fost gestionate de Ovidiu Aniculaese.
Condiții de editare:
o subtitrare
un abstract de 70-150 de cuvinte
o listă de 5-7 cuvinte cheie
o bibliografie (dacă este cazul)
date biometrice (50-100 de cuvinte despre realizarile tale profesionale până în prezent)
o fotografie a autorului și a altor ilustrații atașate ca imagine separată (jpg.) fișier.
Articolul trebuie să fie originale, nu publicate înainte în forma sa actuală și ar trebui să conțină între 1000 și 5000 de cuvinte.
Ovidiu Aniculăese
Una dintre cele mai ravnite distinctii, dar cele mai evaziv în linia mea de lucru nu este nimic ca un MA, un doctorat sau un profesor emerit. Este pur și simplu, atunci când sunt numit un profesor bun. Dar ce înseamnă asta?
Unii cred că aceasta înseamnă a avea elevii care obțin rezultate foarte bune la examenele pe mize mari și sunt adesea tentați să neglijeze studenți mediu și să aloce cât timp de clasă și de timpul lor liber pentru a coaching-ul acestor “răsaduri demne”, care le-ar putea aduce glorie.
Alții cred că aceasta înseamnă să se implice în tot felul de proiecte și activități extrașcolare, îmbogățind CV-ul lor cu o gamă mai largă de activități care ar arăta deschidere și de interese sau abilități variate. Cu toate acestea, în timp ce urmăresc feroce proiectul Comenius sau campania lor de mediu, ei nu reușesc uneori să realizeze că au pierdut cauza lor nobilă undeva de-a lungul drum și sunt acum urmarind strict certificatul sau diploma care îi va ajuta să scorul de puncte pentru bonusul de merit, în timp ce elevii lor sau de propria lor de predare au fost ignorate, având abia orice urmă a creanței pompos care iese în evidență de la fontul relief a diplomei.
Există oa treia categorie de profesori, propriul meu favorit, care se găsesc în fișa postului să-i învețe valorile, armonie și echilibru pentru elevii lor. Ei nu fura arată în ședința facultate, dar elevii lor le amintesc cu drag în ciuda notelor mici le-au primit, uneori. Țineți minte, acest lucru este chiar mai evaziv un concept, deoarece mulți dintre noi confunda acest mod de a fi un bun profesor pentru a permite studenților să lipsească de la școală, de a avea note mari pentru nici un motiv bun, pentru a ne sau colegii noștri lipsă de respect și de unii profesori să încerce chiar a fi “bun”, prin faptul că nu apar pentru clasa la toate.
Deci, exact cum ar trebui să fim profesori buni? În timp ce răspunsul evident este un compromis între cele trei abordări de mai sus, este întotdeauna ajută să faci unele căutarea sufletului și a vedea dacă ceea ce facem este ceea ce ne-am propus să realizeze în primul rând. Ne-am putea găsi în situația de a dictatorului care, în ciuda scuze lui bune, nu se poate nega realitatea neiertătoare a bărbaților și femeilor care mor sau suferă sub comanda sa.
Ovidiu Aniculăese, Colegiul Național “AT Laurian”, Botoșani
publicat în: http://www.rate.org.ro/filemanager/newsletter6.html